Cunoaște-mă!

     Am vrut să fac această rubrică pentru a mă conecta mai mult cu voi. Să știți mai multe despre mine, să aflați ce îmi place și ce nu, cu toate că știu că aceste lucruri se pot afla și printr-un mic search pe facebook.
     Într-o altă ordine de idei, sunt două lucruri care mă caracterizează cel mai bine: dragostea pentru cărți și dragostea pentru pisici!
     Este stânjenitor din partea mea să spun că m-am apucat de citit abia prin clasa a 10-a și după ce oamenii află treaba asta urmatoarea întrebare este ”Și cum a venit așa dintr-odată obsesia asta pe care o ai?”
     Ei bine, ”Twilight”. Unii spun că este lame, alții că este o prostie. Eu spun că este adevărul. După ce toată viața am fost presată de oamenii din jurul meu precum părinți, rude, profesori, evident că nu aveam nicio tragere de inimă să citesc pentru că cineva îmi spune asta. Până la urmă cred că asta este ceea ce mă definește pe mine, nu îmi place să fiu controlată și nu îmi place să mi se spună ce să fac. Am crezut că asta o să fie o toană de adolescentă, dar s-a perpetuat de-a lungul anilor.
     Și ca să revin la ideea originală. Am aflat că ieșise primul film din franciză, l-am văzut, mi-a plăcut, apoi am aflat că este făcut după o serie de cărți. Evident m-a făcut curioasă și am împrumutat cărțile de la niște colege din liceu. Le-am terminat pe toate în 2 săptămâni! Ai mei se uitau cu mirare la mine întrebându-se ce naiba este cu fata lor.
     Practic de aici a început totul. Am căutat cărți pe același gen, am cumpărat majoritatea cărților de la Bravo pentru că erau ieftine, dat fiind faptul că în liceu nu aveam așa buget mare din partea părinților. Am început să economisesc fiecare bănuț ca să strâng pentru cărți (nu mi-am mai luat eu din banii mei ceva de îmbrăcat de foarte mult timp). Mi-am făcut și abonament la bibliotecă dar nu a mers prea bine, am realizat că nu prea îmi plăcea să dau cărțile înapoi și le voiam pentru mine.
     În general citesc fantasy dar am trecut ușor ușor și prin alte genuri, cele mai citite fiind distopii, ficțiuni și foarte puține de dragoste. Cred am maxim 5 cărți romantice prin bibliotecă. Mi se par prea siropoase și nerealiste (nu că cele fantasy sau distopice ar fi, dar se presupune oricum că nu-s reale). De asemenea, am încercat să citesc și horror și m-am dus direct la tăticul acestui gen, Stephen King, dar fără succes, nu prea mi-a plăcut
     Prețuiesc fiecare carte care se află în rafturile mele și chiar dacă poate unele nu mi-au plăcut foarte mult, trebuie să fi luat măcar un lucru folositor din fiecare.
     Sunt întrebată de mulți de ce îmi plac așa de mult cărțile astea ciudate fantasy cu ”vampiri, morți și alte aberații”. Răspunsul este simplu. În primul rând că majoritatea cărților de acest gen sunt serii și îmi dă posibilitatea să stau în acea lume mai mult timp și să mă îndrăgostesc de personaje și după să am un book hangover de excepție. Și cum se tratează această ”afecțiune”? Exact! Cu mai multe cărți! Și în al doilea rând, nu prea există limite în cărțile de genul. Dacă un personaj moare într-un volum, tot există speranța de a apărea în următorul.

     Dar bănuiesc că mulți o cunosc pe Ștefi the reader! Așa că să spun câte ceva și despre Ștefi atunci când nu citește.
     Surprinzător sau nu, sunt o persoană destul de plictisitoare când nu sunt în jurul prietenilor mei. Majoritatea timpului îl petrec acasă cu Sasha uitându-mă la seriale și dormind, pentru că DA!, adooor să dorm, dacă aș putea aș dormi 24 de ore. În rest îmi pierd vremea pe la facultate. Sunt cea mai mică de la mine din an, mereu am fost așa, și în școala primară și în liceu pentru că ai mei m-au ”aruncat în gura lupilor” la 6 ani. Asta are și avantaje pentru că eu sunt fata aia drăgălașă și inocentă de care au grijă toți colegii. Prietenii mei spun că sunt fun când ieșim împreună, așa că aș fi nepoliticoasă să îi contrazic, nu?
     A, am uitat să spun un lucru esențial despre mine. Când nu citesc ascult foarte multă muzică! Am crescut de mică într-o casă și într-un mediu unde se auzea permanent muzica. Mama, fiind ”fetiță” m-a dat de foarte mică la dansuri și am continuat să fac asta cam până în facultate. Am încetat să fac asta pentru că le amestecam și sunt genul de persoană care decât să facă două lucruri în același timp și să le facă praf, mai bine face unul singur dar bine! Acum mă rezum doar la ieșitul cu prietenii în diferite locuri unde dansez până mă dor picioarele atât de tare încât trebuie să ajung cu taxiul acasă.
     Un alt viciu al meu pe lângă citit, este Pepsi! Sunt dependentă! Trebuie să beau măcar o sticlă la jumătate pe zi altfel sunt irascibilă și mă doare capul. Am încercat să mă las prin vară și perioada de sevraj a constat într-o săptămână de dureri de cap. Săptămână în care nu am făcut nimic altceva decât să stau în casă și să dorm pentru că nici măcar să mă uit la seriale nu puteam face de cât de tare mă durea capul. Daar…a început facultatea, așa că..back on my old habits!
 
     Cred că mai sunt multe de spus despre mine, dar cam astea contează cel mai mult în opinia mea. Și dacă m-aș apuca să scriu acum tot ce îmi vine în minte mi-aș scrie autobiografia, și asta ar dura mult! Pentru că da, până acum am trăit și cred că am multe de spus și o să continui să fac același lucru în continuare!
     Apreciez mult dacă măcar o persoană a stat să citească toată înșiruirea asta de cuvinte!
     Love you guys! ❤

Anunțuri