Recenzie: Regii timpului de Laura Nureldin

coperta_regii-timpuluiDescriere

„Ce ai face dacă cel mai bun prieten al tău te-ar trimite din greșeală cu o mașină a timpului fix în Persia antică, iar acolo ai fi imediat răpită de eunuci ai haremului mărețului Xerxes? Sau dacă viața ți-ar fi pusă în pericol de nenumărate intrigi de palat într-o societate unde femeia este supusă bărbatului prin tradiție? Sau dacă ar trebui să iei de soț un rege pe care deja îl cunoști din manualele de istorie, dar căruia trebuie să îi explici că un telefon nu înseamnă să vorbești cu spiritele, automobilele nu sunt care ale zeilor, iar vasul de toaletă este un accesoriu foarte util? Tinerei Mora, un normal locuitor al Los Angeles-ului din zilele noastre, iată că, din întâmplare, chiar i se petrec toate acestea. Și nu disperă, pentru că știe că propria ei personalitate este mai puternică decât niste hopuri banale precum obligatoriile călătorii zilnice între milenii, asasinate pe bandă rulantă sau șocuri culturale de ambele părți. Nu disperă pentru că este o femeie hotărâtă, pragmatică, cu umor, dar și… îndrăgostită. Iar dragostea cere sacrificii, nu? Chiar dacă ajungi Regină.

– Câți ani are iubitul tău?
– 2500.”

Recenzie

Ei bine, da! Acele ultime două replici din descriere m-au făcut să îmi doresc să citesc această carte. Citind ce scrie pe spate și uitându-mă și la copertă, mi-a dat senzația că urma să fie o carte al naibii de amuzantă.

Să știți că nu m-am înșelat, mi s-a confirmat ipoteza. „Regii timpului” a fost o lectură ușoară, deloc greoaie, dacă nu aș fi fost prinsă cu învățatul mai mult ca sigur era gata cartea în două-trei zile.

Pe scurt, povestea începe cu Mora și Alex, doi prieteni foarte buni. Alex este un fizician sclipitor și după multe încercări eșuate reușește să construiască o mașină a timpului. Acesta este foarte încântat de realizarea lui așa că o cheamă pe Mora pentru a-i da vestea cea mare și a putea și ea vedea cu ochiii ei. Evident că Mora este extraordinar de încântată și fără să stea pe gânduri îi vine ideea de a fi ea prima care o încercă. Numai că în loc să ajungă în Hollywood-ul din anii ’30, se trezește în Persia Antică de acum 2.500 de ani. Acolo este luată pe sus de un eunuc al regelui și este dusă la palat unde descoperă că nu numai ea a avut parte de acest ”protocol de primire” deoarece regele Xerxes urma să își aleagă o nouă soție. 

De acolo începe practic acțiunea. Cei doi protagoniști fac cunoștință, ajungând să se cunoască poate chiar mai bine decât își închipuiau ei. Avem parte de ceva intrigi de palat, o mini-investigație și o poveste de dragoste ce se înfiripă de-a lungul poveștii.

Mi-a plăcut foarte mult că acțiunea cărții alterna între peisajul din Persia Antică și cel din Los Angeles, din zilele noastre. Acest lucru a adus un oarecare dinamism poveștii. Cu toate acestea am simțit nevoia de mai multe descrieri despre cum erau locurile de acolo, oamenii etc. În afară de momentul în care ajunge Mora acolo și ne este puțin descris ce este în jurul ei, majoritatea acțiunii se desfășoară în interiorul palatului.

Personajele au fost fix pe placul meu, mai ales protagonista. Am o mare slăbiciune pentru personajele principale feminine care sunt o combinație între putere, îndependență, sarcasm, doza necesară de glume bune și savuroase dar în același timp să aibă o personalitate puternică, realistă și cu picioarele pe pământ. Aceasta a fost Mora.

Faptul că narațiunea a fost una obiectivă nu cred că a fost tocmai un plus al lecturii. Am știut în permanență ce gândește fiecare personaj, inclusiv cele negative, iar prin intermediul acestui lucru am știut mai mereu cine și ce plănuiește. Personal aș fi preferat să rămână și puțin mister, să pot să dezleg enigmele împreună cu protagoniștii.

Nu este o carte deloc complexă, după cum spuneam, cam știm tot ce este de știut de dinainte, cu mici excepții, așa că nu pot să spun că m-a fermecat cu totul. Însă aș minți dacă aș spune că nu m-am relaxat pe parcursul lecturii sau că nu am avut momente în care mă bufnea râsul din senin, mai ales în momentele când Mora încerca să îi explice lui Xerxes toată tehnologia zilelor noastre. 

Cred că tocmai această simplitate a poveștii și acele schimburi de replici dintre personaje au făcut să mi se pară cartea savuroasă.

Concluzia ar fi că mi-a plăcut cartea și i-am dat 3 stele pe Goodreads. Mi-aș dori ca autoarea să mai publice și alte cărți, tot în genul acesteia, o comedie romantică, cred că i se potrivește acest stil ”jucăuș”.

Mulțumesc mult Editurii Herg Benet pentru că mi-au oferit această carte!

Keep reading,

Love S


2 gânduri despre “Recenzie: Regii timpului de Laura Nureldin

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.