Divergent – Review film

     DA! În sfârşit am văzut şi eu filmul! După ce luni m-a informat o tanti de la bilete că nu mai erau locuri libere, m-am dus imediat pe net şi am făcut rezervare ca să ştiu eu sigur că data viitoare o să îl văd. Şi ieri s-a întâmplat minunea. Dacă nu ştiţi despre ce este vorba în film puteţi să faceţi click aici unde veţi găsi recenzia cărţii care cuprinde şi o mică descriere.
     Trebuie să spun că am fost foarte impresionată de film! Ca de obicei nu m-am dus cu aşteptări mari, aşa cum fac de fiecare dată când merg să văd un film adaptat după o carte (mai ales una din cărţile mele preferate) pentru că sunt conştientă că vor fi scene tăiate şi ciopârţite ca naiba sau scene care poate mie îmi plac foarte mult şi nu apar. Dar acesta, dragii mei, este al doilea cel mai bun film făcut după o carte pe care l-am văzut vreodată. Bineînţele, locul de onoare îl are „Catching Fire” pentru care m-am mustrat în minte pentru că nu m-am dus să îl văd la cinema!
     A fost foarte foarte bun, respectă cartea şi actorii mi-au plăcut mult. Ce mi-a plăcut este că şi melodiile s-au potrivit foarte bine în film, nu ca în „City of Bones” când de nicăieri o auzim pe Demi Lovato cântând. Oraşul şi locurile au fost foarte aproape de ce îmi imaginam eu când citeam cartea, ceea ce din nou este surprinzător pentru că am observat că de obicei se pune accentul pe personaje să arate cât mai asemânător ca în carte dar se uită foarte uşor de lumea în care se petrece toată acţiunea. Simulările au arătat minunat, mă aşteptam totuşi să ni se arate că Tris are 6 frici, iar noi am văzut cred că 4-5. Ar fi fost drăguţ să avem chestia asta, dar nu mă plâng, este doar un detaliu minuscul. Scenele de lupă au fost lafel de greu de văzut pe cât au fost să le citesc, bravo bravo.
     Pentru cei care nu au citit cartea dar vod să vadă filmul, nu pot să spun mai mult pentru că ar însemna să stric tot filmul pentru voi. Ce pot să vă zic este că merită să daţi banii pe bilet ca să vedeţi acest film, este plin ochi de acţiune, puţin romantism pe ici pe colo, totul în doze potrivite. Îi dau filmului nota 9 !!

     Acum urmează să îmi spun părţile preferate din film, aşa că dacă nu vrei să fii spoilărit, te rog să parăseşti această postare !!

     Cred că tot ce mi-a lipsit din filmul ăsta au fost doar scene cu Edward, când îl înjunghie Peter în ochi, cum rămâne el fără facţiune, în rest, cum am mai zis, filmul a fost minunat. Am avut o singură problemă, asta din cauza mea nu a filmului, nu ştiu de ce, dar până să văd filmul am crezut că tipul care îl joacă pe Will (Ben Lloyd-Hughes) este de fapt Peter iar Milles Teller este de fapt Will, nu ştiu de ce aveam asta în cap dar m-a facut sa fiu puţin confuză la început, dar după aia mi-am dat seama cum stăteau lucrurile. 
     Mi-au plăcut foarte mult cum au fost realizate simulările, mai ales cele ale lui Four. Pe Marcus nu mi l-am imaginat ca cel din film, nu ştiu de ce, în mintea mea era un tip puţin mai suplu decât Ray Stevenson şi cu părul nu chiar aşa de vraişte, din nou, detalii. 
     Pentru că sunt o plângăcioasă nu am avut cum să evit şiroiul de lacrimi care a dat iama pe obrajii mei în momentul în care i-a murit mama lui Tris, tatăl ei şi atunci când încerca să îl trezească pe Four din simulare. 
     Ceva ce m-a enervat foarte tare (din nou, nu din cauza filmului) a fost subtitrarea. Deci cred că cei care au fost responsabili cu subtitrarea filmului habar nu aveau despre ce era filmul şi cu siguranţă nu au citit cartea. Ca atare, ei traduceau mereu numele lui Four în Patru, ceea ce mi s-a părut extraordinar de enervant, nu puteau să îi lase numele normal, ce, dacă numele unui personaj era Willow, în film îl traduceau Salcie!! Şi ca sa nu mai spun că în momentul atacului Neînfricaţilor contra Abnegaţiei, când i-au descoperit pe Tris şi Four cineva a strigat „divergents” şi la subtitrare apărea „divergenţe”!! 
     Câteva scene din film care mi-au plăcutr foarte mult ar fi: scena din concursul de capturat steaguri, cea cu roata aceea imensă; toate simulările, în special cele ale lui Four, mi-a plăcut foarte mult cum îi explica el lui Tris ce ar face un Neînfricat nu un Divergent (nu mai ştiu dacă asta apărea şi în carte); scena cu aruncările de cuţit; când Tris este vizitată de mama ei şi cred că mai sunt şi altele doar că nu îmi vin în minte chiar acum.
     Over all, filmul mi-a plăcut extraordinar de mult, cred că o să merg să îl mai văd odată şi când va apărea pe DVD cu siguranţă îl voi revedea până o sa ştiu toate replicile pe dinafară. Ce m-a făcut să realizez este faptul că oricât de mult mi-aş fi dorit să fac şi eu parte dintre Neînfricaţi, nu aş fi putut să trec în vecii vecilor de iniţiere, hai că mă puteam obişnui cu alergatul şi săritul din tren şi cu luptele, dar la câte frici am eu, cred că le-aş fi bătut recordul de 15-20 :)). Una era când citeam cartea şi îmi spuneam „vai ce marfă, aş fi tputut şi eu să fac asta”, alta a fost să văd!


Un gând despre “Divergent – Review film

  1. Abia astept sa il vad ! Am vazut poze din film si pare destul de calumea. Cam toata lumea lauda filmul :)) , sau cel putin pe cei care i-am intrebat. Trebuie neaparaaat sa ajung si eu sa citesc seria si sa vad filmul ! 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.